Chisturile ovariene sunt formatiuni tumorale ovariene cu continut  si pot fi benigne , la limita malignitatii si maligne.

Principalele tumori ovariene chistice benigne sunt :

Chistadenoamele seroase :

- sunt , cel mai adesea uniloculare si doar rareori prezinta septuri intrachistice .Lichidul pe care il contin este clar , ca “ apa de stanca” .Cele mai frecvente sunt chisturile functionale distrofice , nu depasesc 6-7 cm in diametru si dispar spontan pe parcursul a cel mult trei cicluri menstruale.

Chistadenoamele mucinoase :

- sunt uni sau multiloculate ,contin lichid transparent , vascos ,brun negricios sau hemoragic .Pot atinge dimensiuni apreciabile ( chiar 50 cm diametru ,si mai multe zeci de kg)

Chistul dermoid sau teratomul , are o suprafata neteda lucioasa si contine o substanta grasoasa ,pastoasa amestecata cu fire de par , unghii ,tesuturi de provenienta diferita ; dinti ,cartilaje , mucoasa digestive ,tesut hepatic ,muschi ,tesut adipos.Poate atinge dimensiunile unui fat .

Tumorile seroase la limita malignitatii au un aspect macroscopic asemanator chistadenoamelor benigne dar sunt caracterizate prin proeminenta formatiunilor papilare in interiorul chistului.

Cancerele seroase – sunt uni sau bilaterale ,uni sau multiloculare ,prezinta ingrosari ,zone hemoragice ,formatiuni papilare conopidiforme pe suprafata interna si externa a tumorii.

O serie de particularitati histopatologice macroscopice ale tumorilor ovariene pledeaza pentru natural or benigna sau maligna.

Sunt probabil benigne formatiunile :

• chistice
• mobile
• cu suprafata neteda
• avand capsula intacta
• fara vegetatii intrachistice
• cu serozitate intraperitoneala de aspect normal

Sunt posibil maligne formatiunile:

• predominant solide sau solide
• bilaterale
• fixate
• cu vegetatii externe
• cu invazie a capsulei
• cu structura interna heterogena
• lichidul de ascita are un character hemoragic

DIAGNOSTIC :

Multe din tumorile ovariene raman mute clinic lungi perioade de timp .Se explica astfel posibilitatea de a ajunge la dimensiuni gigante ( de mai multe zeci de kilograme , in cazul tumorilor chistice).

Alteori femeia acuza senzatie de jena sau apasare pelviana ,tulburari de mictiune sau constipatie  ( prin compresiunea organelor invecinate )

Absenta simptomatologiei sau ,daca este prezenta caracterul proteiform al acesteia, face ca tumorile ovariene sa fie descoperite intamplator , cu ocazia unui control gynecologic de rutina, a unei ecografii abdominale etc.

INVESTIGATII PARACLINICE

  1 .Echografia

  2.TC sau RMN

  3. Radiografia abdominal ape gol ( pt chisturile dermoide)

  4.Urografia

  5.Cistoscopia si rectoscopia

  6. Celioscopia

  7.Laparotomia si punctie biopsie
 

CONDUITA IN TUMORILE OVARIENE BENIGNE

Se considera ca orice tumora ovariana care depaseste 6-7 cm in diametru si /sau care persista mai mult de 2-3 luni  impune laparotomia . Gestul therapeutic in cazul chisturilor functionale , nu trebuie sa fie prea invaziv si consta in  abstentia (si supraveghere ), punctie ecografica si chirurgia endoscopica .Laparotomia ramane in continuare principala masura de conduita in cazul tumorilor ovariene suspecte .

Peroperator se practica examenul histopatologic extemporaneu .Daca tumorile sunt benigne se va practica :

• in cazul femeilor tinere ,ablatia tumorii ( chistului) si conservarea parenchimului ovarian sanatos
• anexectomia bilaterala ,asociata in general cu histerectomia la femeia care a deposit 50 de ani.